La noi în Ardeal

Azi am avut o zi perfectă.
Mai întâi am văzut pe unu ardea gazu’ într-un X5. Şi am vrut să-i zic: “Băăă, tu ştii că afară bate vântu? Ştii mă nenorocitule că-i frig afară? Vezi aurolacii ăia? Ştii că în canalu’ de sub x5-ul tău îi casa lor şi că-i afumi? Ştii o pulă.....Habar n-ai. Te aşteaptă soţia acasă şi tot ce poţi să te gândeşti îi în ce club s-o duci pe noua secretară. Ai probleme mari, ce să zic….existenţiale.”

Nu o trecut mult timp că văd pe unu de ştiam că are pretenă.........Cu alta. Şi eu mă gândeam cum de s-o ajuns în situaţia asta: Ea, o mândreţe de fată, faină, full option şi el....ca vai de curu lui. „Băă!!! Tu ai stat vreodată s-o priveşti mă? Nu o vezi mă? Nu te vezi mă?”. Nu-ţi ajunge ce ai?

Ce mă doare cu adevărat îi că nici eu nu-s mai presus. Ciudată fiinţă mai îs şi eu. Deşi am tot ce-mi trebuie şi îs mult mai norocos ca alţii tot nu-s mulţumit. Parcă lipseşte ceva. Parcă s-ar fi putut mai bine. Parcă alţii au mai mult. Hoţii!! Sigur or făcut mişelii ca să aiba banii ăia. Mai deştepţi sau mai capabili n-au cum să fie! N-au cum....

Nu ştiu, dar uneori stau şi mă gândesc dacă omul chiar a evoluat de-a lungul timpului.
Nu ştiu zău. Am dat cuţitul de vânătoare pe i-phone ca să putem comanda mâncarea de pe net şi să plătim pentru ea; am dat mersu’ pe jos pe x5-uri şi de-abia mai putem să ne legăm şireturile de graşi ce suntem; am dat cerul înstelat pe tavanuri igrasiate; am dat ochii femeilor pe avatare şi am dat judecata bătrânilor pe legi care nu ne fac dreptate. Am inventat filme blue-ray şi monitoare pentru ele ca să putem vedea cât mai clar pe unii care privesc iarba, în loc să fim noi acolo să o privim...

Aşa că azi n-am chef de nimic…..azi aş vrea să fiu un căţel care se bucură de fiecare copac pe care-l întâlneşte.
Azi nu sunt mândru că sunt om.......Azi Nu.




Numai bine, rău la nimeni,