Îndreptar în nşpe paşi

Unu’ (1). Aşază-te şi mâncă ceva. Nişte pancove, brânză, slănină, părădăi. Bea şi un păhăruţ de ghinars. Dacă n-ai, mâncă şi fără. Da’ nu-ţ face un obicei dintr-asta.
 După aia şezi oţâră şi hodine că te aşteaptă muncă grea.

Duoi (2). După ce te-ai hodinit, meri în şopru şi cată-ţi sculele trebuitoare: un ciocan, o sfoară, un arşeu, cuie (de 10) şi piroaie, un topor.
 Du-te şi-n casă şi ia un lepedeu. Ia-ţ şi cheptaru’ pe tine că afară trage subţire.
 Du-le pe toate la locul faptei.

Tri (3). Acum că ai dus sculele, ia-te şi cară ştempii, riglele şi spetezele. Te sfătuiesc să mai chemi ceva ajutoare, că doară la ce-s buni pretenii?

Patru (4). Aşază pe pământ ştempii şi riglele, cam cum ar trebui să fie la gard. Ca să ştii la ce distanţă să sapi gropile. Să nu sapi ca nărodu’ dejaba.

Cinci (5). La partea asta ăl mai bun preten al tău îi arşeu'. Cu dânsul sapi gropile. Înainte, însă, scoate felea de ghinars din cheptar, să te îmbărbătezi.
 Spor la săpat. Gropile să le faci cam de 60 de ţentimetrii.

Şasă (6). Bagă ştempii în gropi şi întăreşte-i. Mai trage un ţug de ghinars.

Şepte (7). Ia piroaiele şi ciocanu şi coase riglele de ştempi. Una sus, una jos şi tăt aşe şi iar aşe. Când îţi vine să baţi tăţi cânii şi mâţele, fă o pauză.

Opt (8). Mai găsăşti pe un’eva cuiele alea de 10? No, bun băiat. Amu’ coasă spetezele pe rigle. Drepte, că te râde lumea. Vezi să fie spetezele ascuţîte în vârf, să ţepuieşti eventualii musafiri nepoftiţi.

Tăte astea durează ceva timp, da’ eşti recompensat de faptul că începe să arate a lucru gata.




Noauă (9). Feşteşte pălangu’ să ţînă mai mult. Asta după ce ai luat la rost muierea că iar ţ-o îmblat în lucrurile tale şi i-o dat lu’ mâ-ne-sa vopsa. De abia îţi ajunge ( Of, of, muiere ce te paşte!)

Zăce (10). Aşază-te şi admiră-ţi pălangu’. Să primeşti laudele cu modestie ca să nu pari încrezut. Când trece Ghiţă a’ lu’ Tarcău (vecinu) arată-i semnu păcii. Că prea se lăuda el că are cel mai fain pălang.

Unşpe (11). Amu’ că-i gata pălangu’, vorba ‘ceea: Saltă acum şi te bucură S-Ioane...
Da’ nu prea mult.. că la muiere i s-or înnecat azî corăbiile şi ca s-o-mpaci, o ajuţi să spele hainele... 

No, înţăles-ai? Aşe se face un pălang.

Numai bine, rău la nimeni,



date miercuri, 24 martie 2010

5 comentarii to “Cum să faci un pălang”

  1. Anonim
    24 martie 2010 la 18:59

    1. Ce o paste pe muiere? Din cate stiam eu ardeleanu isi iubeste muierea...banuiesc ca nu e vorba de nimic rau.
    2. Acu ca ii gata poti sa mergi sa stai de povesti cu vecinu...peste palang ca se practica(cred).

  1. Baiatul Ciudat
    24 martie 2010 la 19:23

    da un add la gabriel.raducanu pe mess si mai negociem cu link exchange-ul :))

  1. Ortoman
    24 martie 2010 la 22:35

    @aljo89 - dară că se practică..hai şi tu la o poveste. Ardeleanu' îşi iubeşte muierea, mai ales când îi ascultătoare.

  1. Anonim
    25 martie 2010 la 00:18

    Vin si eu la povesti dar mai intai tre sa-mi fac si eu unul...si nu ma prea pricep la batut cuie :P.
    Eu zic ca ar trebui ca ardeleanu(si nu numai) sa incerce sa-si iubeasca muierea mai ales cand face tampenii ;)...o fi mai des:))

  1. Marales Razvan
    25 martie 2010 la 10:03

    foarte tare ideea blogului. bv :)

Leave a Reply: