La noi în Ardeal

Îndreptar în 'nşpe paşi 

Unu’ (1). Îi dimineaţă, ora 5. Cocoşu' ăla roacăr al tău iară o venit lângă geam să bage un Rammstein. Azî chiar că nu mai scapă de săcure…şi nici mă-sa. Fiin’că o reuşit să te enerveze, deşi tu te enervezi numa odată pe an, te hotărăşti s-o tai pe mă-sa prima ca să sufere crestatu’. Of, dulce răzbunare!

Duoi (2). După ce te-ai sculat, meri în şopron şi cată-ţi sculele trebuitoare: un ciocan, o sfoară, un arşeu, cuie (de 10) şi piroaie, drujba, un topor.

 N-ai nevoie de nimic din tăte astea. Da’ le iei cu tine în curte la hoară ca să faci impresie...să ştie cine-i şefu în ograda aia.

Tri (3). Şi amu începe circu’. Prima oară dai drumu la pui şi la puicuţe. Că daca nu, mânca găinile tăt, că-s nesătule. “Hâşa mă la mâncare, hâşa mă şchiopule….ahhhhhh!! mânca-v-ar croncanu’. Haha!!Aşe-ţi trăbă, dacă îmbli după dracu...”

Patru (4). Găinile simt pe frecvenţă cucuruzu’ şi nu mai au răbdare. Patientia tu, că vin!!(patientia ştii ce însamnă de cu o sară înainte de la telenovele la care se uită nevasta...nu tu).

  Ce să faci? Te duci şi le dai drumu’ şi la helea. Găinile ăstea n-au pic de bun sîmţ, tăte se-mburdă să iasă primele, nu ţîn cont de vârstă, sex, barbă albă. Şi după ce ajung la cucuruz elimină concurenţa, nu stau la discuţie. Şi tu iară te conversezi cu ele, cu joarda: Fiin’că ai fost crescut în spiritul democraţiei împarţi şi-n stânga şi-n dreapta fără jenă. Din când în când le mai laşi să sufle şi le strigi (să audă muierea că tu de fapt încerci să te-nţălegi cu ele): „Hâşa mă, lasă-l mă şi pe ăla mic să mânce...Te prind io împieliţat-o ui’ ce i-ai făcut lu ăla micu’..Nu ţî ruşine obrazului?”

Cinci (5). Într-un final găinile, cu guşa plină, să mai astâmpără şi să duc fiecare în treaba ei. Mintea ta obosită decide să le dea drumu şi la raţe şi la gâşte...deodată. De notat că raţăle şi gâştele merg încolonate fain între ele şi să respectă...dar numai gâşte cu gâşte şi raţe cu raţe. Şi ca în orice societate ierarhizată, şi în societatea gâştelor apar frustrările celor de la baza ierarhiei. Şi ca să scape de frustrări, gâştele le jumulesc pe raţe. Şi tu veghetor asupra lumii lor iei sfânta joardă şi începi să le purifici spiritele..Liba încoace, liba încolo..raţele când te văd de partea lor să pun şi ele pe contraatac şi tu devii neutru şi le împarţ joardele la ambele tabere până să despart.

  Arză-v-ar zama de înnaripate...că proaste v-o mai lăsat Dumnezău pe pământ.

Şasă (6). Pe lista animalelor care trăbă hrănite urmează porcul. Porcu’ nu se califică în rândul hoarălor, dar îi şi el îi prin ogradă şi n-ai cum să-l ratezi.

  Ca de fiecare dată când se joacă la joystick constructorul din tine, una ai în cap când te gândeşti ce vrei să faci şi alta-ţi iese. No aşe s-o întâmplat şi cu cocina porcului. În capu’ tău plin de tărâţe te gândeai că faci un gard înalt să nu să mai suie porcu’ pe el, să nu mai intre tăte animalele la porc.....vezi să nu..o rezultat faptu că trăbă să intri în cocină cu porcu de câte ori vrei să-l hrăneşti. Şi porcu-i porc, ce se naşte cu şoric guiţă până la moarte: Îţi trage de pantaloni, îţî loveşte găleata cu lătură, se scarpină de tine, când vrei să pui lătura în vălău îşi bagă râtu dirept în găleată de nu mai poţi turna. Dejaba strigi haţa şi încerci să-l îndepărtezi cu cizma...că are şoricu gros şi nu să simte, ba ţi-o mai şi roade. Şi câte şi mai câte, de pleci de acolo puţînd a porc, murdar şi transpirat

Şepte (7). Ai gătat. Mărire ţie Doamne! Deşi de obicei eşti om de cuvânt amu nu mai ai chef să-ţi ţii promisiunea făcută cocoşului, dă-l în bruşu lui, că şi mâne îi o zî.

  Cum te-or obosît animalele, te-ai mai băga oţâră la somn, măcar juma’ de ceas. Muierea încă doarme. Chipul ei angelic visător şi angelic se transformă într-unul, la început speriat, apoi oripilat, apoi de plin ură pură atunci când intrând în pat lângă ea, îţi sîmte putoarea: “Pleacă de acia, măgarule!!! Tu nu vezi cum puţî??”

Uopt (8). Eşti tare supărat şi îţi promiţi că mâine nu mai cedezi farmecelor ei şi o trimiţi pe ea în rondul de dimineaţă...Să vedem.....ea nu pute după un interviu cu domnul Porcu??

Numai bine, rău la nimeni,